Gateste sanatos si gustos retete romanesti

Cea Mai Buna Mancare Este Mancarea Gatita De Tine In Bucatarie

     Invata sa gatesti corect si inteligent. Mancarea proaspata si in special facuta in casa este cea mai buna, mai ales daca produsele sunt din productia proprie. Mancarea ca sa fie folositoare organismului trebuie sa fie gustoasa si bine pregatita. Cand cumparam produsele pentru a pregati mancarea, trebuie sa fim foarte atenti la felul cum arata ele si ce termene de garantie au.

Produsul cel mai adesea folosit este carnea si in primul rand cand o cumparam e bine sa stim cum trebuie sa arate ea:
-carnea de vaca trebuie sa aiba culoarea rosie;
-carnea de porc trebuie sa aiba culoarea roza;
-carnea de vitel trebuie sa aiba culoarea roza;
-carnea de oaie trebuie sa aiba culoarea rosie inchis;
-carnea de pasare trebuie sa aiba culoarea roza, iar pielea trebuie sa fie curata de o culoare galbena sau alba.
Carnea nu trebuie sa aiba miros neplacut, sa nu fie moale, umeda si lipicioasa. Carnatii sau salamul, slanina afumata sau sarata, sa miroasa placut si sa nu fie mucegaite si mai ales sa nu contina E-uri, sau sa fie cat mai putine. Pestele proaspat sa fie tare si cu solzi lucitori si ochiul limpede. 

Gateste Romaneste Preparate Traditionale Romanesti. 

     Secretele carnatilor de casa. Cei mai buni carnati sunt cei preparati de Craciun, le poti face carnatilor orice vrei, tot cei de Craciun sunt cei mai gustosi;
-carnatii de casa de porc se fac din carne moale, nu prea grasa de la spata si fleica;
-printre alte mirodenii folosite este si usturoiul care nu se pune oricum. Usturoiul se piseaza si se lasa sa stea cu apa calda vreo 20 de minute, apoi se strecoara si se adauga in carne doar zeama strecurata ca sa avem doar gustul de usturoi;
-carnea se framanta cu mana vreo 30 minute picand din cand in cand apa rece, astfel carnea nu se lipeste;
-cei mai gustosi carnati sunt cei ce se fac in mate subtiri;
-dupa preferinta carnatii sunt buni proaspeti sau afumati.
Cum facem niste carnati traditionali de casa romanesti ca la mama acasa poti citi aici, mai gasesti si alte retete de carnati de oaie si porc sau ghiudem turcesc si tataresc care pana la urma este tot un carnat dar uscat. 

     Secretele sarmalelor de casa. In afara de cunoscutele sarmale in foi de varza sau vita, sarmalele se mai pot face si in frunze de stevie sau frunze de hrean. Frunzele de stevie sau hrean se oparesc mai intai astfel: se introduc foarte putin in apa fierbinte tinandu-le de codite si apoi le introducem imediat in apa rece, astfel ele isi pastreaza culoarea si elasticitatea.
-sarmalele sunt mai gustoase daca se toaca carnea cu satarul;
-sarmalele se fac cat se poate de mici si se fierb la foc mic, apoi se baga la cuptor ca sa se rumeneasca si sa scada zeama de tot;
-la sarmale la fiert este bine sa adaugam un pahar de vin alb;
-sunt foarte gustoase sarmalele care au printre ele sau pe fundul cratitei cateva bucati late si subtiri de costita slaba si afumata;
-sarmalele in foi de varza cele mai bune sunt cele preparate de Craciun.
Mai multe retete poti gasi si aici, cum ar fi sarmale intoarse sau sarmale in cuib, sarmale in foi de varza sau vita, toate preparate de casa. 

     Secretele cozonacilor de casa. Cei mai buni cozonaci sunt cei facuti cu ocazia Craciunului sau a Anului Nou;
-prima conditie ca sa avem un cozonac reusit este ca sa avem in vedere ca in camera unde se pregatesc cozonacii sa fie cald si sa nu fie nici un pic de curent;
-faina este bine sa fie cernuta de 2-3 ori inainte sa ne apucam de framantat;
-aluatul nu trebuie framantat cu degetele mainii ci numai cu pumnii stransi;
-un cozonac bun trebuie sa se desfaca usor in felii de sus pana jos;
-esenta de rom se adauga la framantat ultima data cand incheiem operatiunea ca mirosul sa ramana mai pregnant.
Cum preparam un cozonac gustos pentru masa de sarbatori poti gasi si aici, mai gasesti si alte retete de cozonac cum ar fi cozonac floare, cozonac cu nuca si cacao, pasca cu aluat si fara aluat, etc.

Cateva sfaturi pentru bucatarie. Unitati de masura pentru cele mai des ingrediente intalnite si folosite la o reteta.  

	1 lingurita		1 lingura		1 pahar; cana rasa 250ml
ALIMENT	rasa	cu varf	rasa	cu varf
FAINA	4g	6g	12g	25g	150g
ZAHAR TOS	5g	8g	16g	23g	200g
ZAHAR PUDRA	4g	8g	17g	25g	180g
LAPTE Praf	3,5g	5g	17g	20g	120g
GRIS	4g	6,5g	13g	20g	180g
OREZ	8g		–	25g	220g
MALAI	4g	5g	15g	20g	225g
PESMET	3g	6g	12g	16g	150g
SARE	8g	10g	17g	25g	320g
NUCI MACINATE	4g	7g	20g	25g	275g
CACAO PUDRA	3g	6g	10g	25g	130g
GELATINA	5g	–	10g	15g	–
PIPER Macinat	5g	–	–	–	–
APA; VIN;	5g	–	15g	–	250g
LAPTE	5g	–	20g	–	250g
ULEI	4g	–	15g	–	240g
OTET	7g	–	15g	–	320g
BULION	8g	–	20g	–	250g
SMANTANA	10g	–	25g	–	250g
SIROP	13g	–	15g	–	330g
MIERE	15g	–	20g	–	360g
UNT;  MARGARINA;	10g	12g	20g	25g	160g-180g

Cativa Termeni Tehnici Folositi Cel Mai Des In Bucatarie Si In Cuprinsul Retetelor.

Bain-Marie – un sistem de incalzire in care preparatele se mentin la cald, in vederea servirii intr-un vas plasat in alt vas mai mare plin cu apa fierbinte, mai serveste de asemenea pentru prepararea unor sortimente in baie de apa.
Bait – este o compozitie pregatita din legume, condimente, vin si otet pentru marinare, marinarea preparatelor din carne pentru gratar de exemplu.
Bol – este un recipient  in forma de semisfera ce se foloseste la transportarea preparatelor lichide calde pentru servirea lor.
A impacheta – a inveli unele preparate sub diferite forme.
Caramel – este o solutie de zahar ars folosita la torturi si prajituri, sau crema de zahar ars de exemplu.
A camareliza – a topi zaharul pana capata culoarea auriu-roscat, insa fara a se arde ca devine amarui.
A asezona – a da mancarii gust prin adaugarea de condimente (piper, cimbru, boia, etc.)
A decora – a infrumuseta si a aranja estetic preparatele cu diferite, legume, maioneze, dulciuri si altele, de exemplu torturi, salata de icre sau boeuf, etc.
A dezosa – a separa carnea de oase, inainte sau dupa pregatirea preparatului.
A fezanda – a tine carnea la rece pentru infragezire.
A finisa – a da aspectul final preparatului culinar terminat.
A frige – a prepara un aliment prin expunerea directa la actiunea focului (pe tabla, pe gratar, la cuptor, etc.)
A gratina – este un ultim tratament termic in cuptor de maxim 10 minute a preparatelor acoperite cu sos sau cascaval ras, de exemplu cartofi gratinati, etc.
A impana – a introduce in masa unor produse (de obicei carne) bucati de costita, legume sau alte produse, de exemplu la friptura de porc sau de miel se inteapa carnea cu un cutit subtire si in taieturile formate se introduc catei de usturoi sau chiar fire de ceapa si usturoi verde, afumatura, etc.
A inabusi – este un procedeu termic care consta la incalzirea grasimii cu apa intr-un vas acoperit cu capac in care se adauga carne sau legume, de exemplu cand calesti ceapa sau cand prajesti carne stropesti din cand in cand cu apa si acoperi cu capac.
A marina – a tine diferite carnuri, in special carnea de vinat intr-un bait facut din condimente cu unt sau ulei.
A nivela – a uniformiza suprafata unei compozitii.
A pasa – a trece prin pasoar unele compozitii pentru sosuri, creme, etc.
A portiona – a taia preparatele in portii conform gramajului stabilit.
A rula – a pregati unele preparate prin rasucire.
A rumeni – a frige un preparat pina ce devine rosiatic (rumenit).
A sota – a pregati diferite preparate in putina grasime fara a se rumeni.
A spuma – a indeparta spuma de la fierbera supei de carne.
A stropi – a pune sos peste friptura in timpul frigerii.
A taia julien – a taia legumele in fisii foarte subtiri.
A taia pestisori tambal – a taia ceapa in felii subtiri.
A tapeta – a imbraca diferite forme cu faina sau pesmet, se unge intai forma cu unt sau ulei si apoi se presara faina sau pesmet.
A frampa – a insiropa diferite semipreparate.